Sedimentul urinar

Proba

Urină recoltată în recipient special de unică folosinţă

Descriere

Sedimentul urinar completează sumarul de urină, este recomandabil ca aceste analize să fie efectuate şi interpretate împreună. Sedimentul urinar se face prin centrifugarea urinii, prin aceasta elementele de interes (celule, cristale, cilindri etc.) se concentrează şi pot fi observate cu mai multă uşurinţă, prin examinare microscopică. De regulă, această investigaţie se face de către o persoană (medic, biolog, biochimist) dar poate fi efectuată şi automat, de către un aparat, în laboratoarele mari.
    În mod normal, urina poate conţine celule epiteliale de diferite tipuri, leucocite, cilindri hialini, cristale, mucus, spermatozoizi, bacterii şi săruri amorfe. Anumite elemente care apar în urina normală pot avea semnificaţie patologică dacă apar în număr crescut (ca de exemplu un număr crescut de leucocite sau un număr crescut de bacterii pot trăda prezenţa unei infecţii urinare). Alte elemente trădează o afecţiune urinară indiferent de numărul lor (ca de exemplu cilindrii hematici sau granuloşi, aceştia sunt întotdeauna patologici). Foarte adesea se întâmplă ca urina să fie contaminată cu secreţie vaginală la femei sau secreţie uretrală la bărbaţi. Respectaţi instrucţiunile de recoltare (vezi şi secţiunea Recoltarea probelor).

Rezultatul sedimentului urinar se exprimă, de regulă, semicantitativ dacă este efectuat de o persoană, ca de exemplu: “RARE EPITELII PLATE, RARE LEUCOCITE, RARE CRISTALE DE OXALAT DE CALCIU, RAR URAT AMORF” şi în formă semicantitativă (+, ++, +++ etc.) sau cantitativă dacă este efectuat de un echipament automat. În continuare, sunt prezentate elementele care pot apărea în sedimentul urinar şi semnificaţia acestora.

Valori de referinţă

Hematii: < 3 / hpf (câmp cu mărire înaltă: 400x)
Cilindri hematici (eritrocitari) : absenţi
Leucocite: < 5/hpf (câmp cu mărire înaltă: 400x)
Cilindri leucocitari: 0
Celule epiteliale renale: < 3/hpf (câmp cu mărire înaltă: 400x)
Celule epiteliale tranziţionale (epitelii rotunde): < 5/hpf (câmp cu mărire înaltă: 400x)
Celule epiteliale scuamoase (epitelii plate): fără semnificaţie, de regulă consecinţa contaminării urinii cu secreţie vaginală sau uretrală.
Cilindri epiteliali (celulari): 0
Cilindri hialini < 3 / lpf (câmp cu mărire joasă: 100x)
Cilindri granuloşi: absenţi
Cilindri ciroşi (ceroşi): absenţi
Trichomonas vaginalis: absent
Levuri: absente
Bacterii (floră microbiană) : absent

attValorile de referinţă variază funcţie de metoda sau aparatul folosit. Verificaţi valorile de referinţă de pe buletinul dvs. de analiză.
Vezi şi capitolul “Interpretarea analizelor de laborator”.

Variaţii patologice

Hematiile (eritrocitele)
Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte prezenţa hematiilor în urina normală şi valoarea peste care acestea trebuie considerate ca fiind anormale. Totuşi, unele surse consideră că prezenţa eritrocitelor în urină, indiferent de numărul acestora, trebuie investigată cu atenţie putând ascunde o afecţiune renală severă. La femei, există posibilitatea contaminării cu sânge menstrual. Creşteri ale eritrocitelor apar în:

  • Glomerulonefrită;
  • Traumatism renal;
  • Pielonefrită;
  • Cistită, prostatită;
  • TBC renal;
  • Lupus eritematos sistemic;
  • Litiaza renală;
  • Tumori renale şi de tract urinar;
  • Hemofilie, coagulopatii, supradoze de terapie anticoagulantă;
  • Hipertensiune malignă;
  • Episoade febrile acute.


Cilindrii hematici (Cilindrii eritrocitari)

Apariţia cilindrilor hematici în urină semnifică de regulă o afecţiune glomerulară severă:

  • Glomerulonefrită acută / cronică;
  • Infarct renal;
  • Nefrită lupică;
  • Pielonefrită severă;
  • Insuficienţă cardiacă congestivă;
  • Tromboza venei renale;
  • Endocardită bacteriană subacută;
  • Hipertensiune malignă.

Leucocitele
Cel mai adesea prezenţa leucocitelor în urină trădează o infecţie urinară sau contaminarea urinii cu secreţie vaginală la femei şi secreţie uretrală la bărbaţi. Mai pot apărea leucocite în număr crescut şi în:

  • Toate bolile renale;
  • Infecţii urinare (cistite, prostatite, uretrite);
  • Apendicită, pancreatită;
  • Pielonefrită cronică;
  • Tumori vezicale;
  • TBC renal;
  • Lupus eritematos sistemic;
  • Nefrită interstiţială;
  • Glomerulonefrită.

leucocite_hematii

Cilindrii leucocitari
Cilindrii leucocitari semnifică o afecţiune a parenchimului renal şi apar în:

  • Pielonefrită;
  • Glomerulonefrită acută;
  • Nefrită interstiţială;
  • Nefrită lupică.

Celulele epiteliale (epiteliile)
Celulele epiteliale formează epiteliul căilor urinare (tubulatura nefronului, pelvisul renal, ureterele, vezica urinară, uretra). Celulele epiteliale identificate în sedimentul urinar pot proveni de la mai multe niveluri ale căilor urinare furnizând astfel indicaţii cu privire la sediul afecţiunii urinare. În mod normal, orice epiteliu se descuamează prin îmbătrânirea fiziologică a celulelor şi înlocuirea cu altele noi, prin urmare celule epiteliale de toate tipurile se găsesc şi în sedimentul normal.

Celule epiteliale renale
Apariţia acestora poate fi însoţită de prezenţa cilindrilor epiteliali. Semnifică o afecţiune renală şi apar în:

  • Pielonefrită;
  • Glomerulonefrită acută;
  • Necroză tubulară acută;
  • Infecţii virale;
  • Intoxicaţii diverse.

Celule epiteliului tranziţional (epitelii rotunde)
Semnifică o afecţiune inflamatorie, ca de exemplu cistită.

Celule epiteliale scuamoase (epitelii plate)
Nu au semnificaţie patologică chiar dacă sunt în număr mare, prezenţa lor se datorează, cel mai adesea, contaminării cu secreţie vaginală sau uretrală, datorită recoltării incorecte.

epiteliu_plat

Cilindrii hialini
Cilindrii hialini pot apărea şi în urinile normale, uneori în legătură cu eforturi fizice susţinute sau stres. Totuşi prezenţa lor în număr mare semnifică o afecţiune renală şi pot apărea în:

  • Glomerulonefrită, pielonefrită;
  • Hipertensiune malignă;
  • Insuficienţă cardiacă;
  • Nefropatie diabetică;
  • Febră (prin deshidratare);
  • Sindrom nefrotic.

Cilindrii granuloşi
Unele surse consideră că cilindrii granuloşi pot apărea şi în urinile normale, în legătură cu eforturi fizice susţinute sau stres sever. Totuşi, cel mai adesea, apariţia cilindrilor granuloşi este patologică:

  • Necroză tubulară acută;
  • Glomerulonefrită severă;
  • Pielonefrită;
  • Nefroscleroză malignă.

Cilindrii ceroşi
Apar în afecţiuni renale severe:

  • Insuficienţă renală severă;
  • Sindrom nefrotic;
  • Hipertensiune malignă;
  • Amiloidoză renală;
  • Nefropatie diabetică;
  • Rejet de grefă;

Cristalele
O mare varietate de cristale pot apărea în urină. Majoritatea nu au semnificaţie patologică. Uneori prezenţa cristalelor este asociată cu formarea de calculi urinari fără a exista o relaţie directă între numărul cristalelor şi prezenţa litiazei. Cu alte cuvinte nu este obligatoriu ca un bolnav de litiază să aibă frecvente cristale în urină, după cum prezenţa în număr crescut a cristalelor în urină nu semnifică prezenţa sau iminenţa apariţiei litiazei.

Cristal Semnificaţie patologică
 Oxalat de calciu  Normal, afecţiune renală cronică, intoxicaţie cu etilen glicol
 Acid uric  Normal
 Fosfat amoniaco-magnezian  Normal, infecţie urinară cu pH alcalin
 Carbonat de calciu  Normal
 Biurat de amoniu  Normal
 Bilirubină  În situaţii cu bilirubină crescută în sânge
 Colesterol  Nefrită, sindrom nefrotic
 Urat amorf  Normal, în urina acidă 
 Fosfat amorf  Normal, în urina alcalină
 Cisteină (f. rare)  Cistinurie

oxalat


Mucus
Ocazional, în urină poate apărea mucus, de regulă fără semnificaţie patologică sau însoţind infecţiile urinare.

 

Microorganisme şi alte elemente
Ocazional, în urină pot apărea:

  • Trichomonas vaginalis - prin contaminare cu secreţie veginală sau uretrală;
  • Levuri - prin contaminare cu secreţie veginală;
  • Bacterii - care, dacă sunt prezente în număr crescut, semnifică fie o infecţie urinară fie o urină păstrată în condiţii necorespunzătoare înainte de analiză (urină recoltată foarte devreme, în cursul nopţii şi păstrată la temperatura camerei) fie o urină contaminată cu secreţie vaginală/uretrală;
  • Spermatozoizi.