Markeri tumorali
Proba
Ser, plasmă, alte fluide biologice
Descriere
Markerii tumorali sunt substanţe prezente în sânge, urină precum şi alte fluide sau ţesuturi, a căror creştere poate semnaliza existenţa unui cancer. În mod ideal, un marker tumoral ar trebui să fie produs doar de ţesutul tumoral, să fie specific unui anumit tip de tumoră şi să crescă odată cu stadiile cât mai precoce ale tumorii (adică să aibă specificitate şi sensibilitate înaltă). De asemenea, ar fi de dorit ca valoarea markerului să se coreleze cu mărimea tumorii şi să nu apară la subiecţii sănătoşi. În realitate, însă, markerii tumorali pot fi produşi şi de ţesuturi normale iar creşterea lor poate fi dată şi de alte afecţiuni care nu sunt cancere. În tabelul următor se prezintă principalii markeri tumorali şi tipurile de cancere în care pot apărea precum şi afecţiunile ne-canceroase care pot duce la creşterea lor[01,02]:
| Marker tumoral (simbol) |
Marker tumoral (denumire) |
Creştere în cancer |
Creştere în alte afecţiuni/ |
| 5-HIAA | Acidul 5-hidroxiindolacetic | Tumori carcinoide | Tromboze, hemoragii |
| AFP | Alfa-fetoproteina | Tumori hepatice primitive (nu în metastaze hepatice) | Afecţiuni hepatice benigne, sarcină multiplă |
| β-HCG | Gonadotrofina corionică umană (fracţiunea beta) | Carcinom testicular | Sarcină |
| β2-M | β2-Microglobulina | Leucemie limfatică, mielom multiplu, alte tumori | Insuficienţă renală, spondilita anchilozantă |
| CEA | Antigenul carcinoembrionar | Cancer de colon şi rect, plămân, ficat, sân | Fumători, afecţiuni pulmonare şi digestive benigne, insuficienţă renală cronică |
|
CA 19.9 |
Cancerul pancreatic, colorectal şi gastric | Afecţiuni pulmonare şi digestive benigne (ex. colecistită şi pancreatită) | |
| CA 72.4 | Cancerul gastric | Afecţiuni benigne hepatice şi ale sânului | |
| CA 15.3 | Cancer de sân | Afecţiuni benigne ale sânului, plămânului, pancreatite | |
| CA 125 | Cancerul ovarian | Ciroză, ascită, endometrioză, sarcină | |
| CT | Calcitonina | Carcinom medular tiroidian | Insuficienţă renală cronică, hiperparatiroidism, boala Paget |
| CYFRA 21-1 |
Fragmentul 21 de citokeratină 19 | Cancere pulmonare, de col uterin şi vezică urinară | |
| NSE | Enolaza specifică neuronală | Neuroblastom, tumori pulmonare | Unele afecţiuni hepatice |
| PAP | Fosfataza acidă prostatică | Cancer prostatic | Afecţiuni prostatice benigne (prostatite, adenom prostatic), tuşeu rectal |
| PSA | Antigenul specific prostatic | Cancer prostatic | Afecţiuni prostatice benigne (prostatite, adenom prostatic), tuşeu rectal |
| SCC (TA-4) |
Antigenul carcinoamelor cu celule scuamoase | Cancere epidermoide de col, plămân, piele, tract digestiv şi urogenital | Endometrioze, infecţii pulmonare, boli de piele |
| TG | Tiroglobulina | Cancer tiroidian | Hipertiroidism, tireotoxicoza, tiroidita subacută |
| TPA | Antigenul polipeptidic tisular | Tumori genito-urinare | Afecţiuni hepatice, pneumonie, infecţii urinare |
Lista de markeri tumorali este în continuă extindere. În imaginea de mai jos se prezintă principalii markeri tumorali şi localizarea ţesuturilor tumorale care îi produc.
Markerii tumorali pot fi extrem de folositori în mai multe etape ale diagnosticului şi tratamentului unui cancer:
- Screeningul persoanelor susceptibile de a avea sau de a dezvolta un cancer: ca de exemplu antigenul specific prostatic (PSA) care se recomandă a se efectua la toţi bărbaţii în vârstă de peste 50 ani. De asemenea, screeningul privind eventualitatea apariţiei unui cancer hepatic (carcinom hepatic) la bolnavii de hepatită cronică B sau C (prin dozarea AFP);
- Diagnosticul cancerului: ca de exemplu β-HCG pentru tumori germinale testiculare, AFP pentru carcinomul hepatic, calcitonina pentru unele tipuri de cancer tiroidian, PSA (împreună cu freePSA);
- Prognosticul bolii: în situaţia în care valoarea markerului tumoral poate fi corelată cu mărimea şi extinderea tumorii;
- Monitorizarea terapeutică: valoarea markerului tumoral trebuie să scadă sub tratament fiind importante timpul de înjumătăţire şi valoarea minimă a markerului în sânge pe perioada efectuării tratamentului (intervenţie chirurgicală, chimio sau radioterapie);
- Detecţia precoce a recidivelor şi metastazelor[02].
Valori de referinţă
Valorile de referinţă variază funcţie de metoda sau aparatul folosit. Verificaţi valorile de referinţă de pe buletinul dvs. de analiză.
Vezi şi capitolul “Interpretarea analizelor de laborator”.
